Economia libertății. Renaşterea României profunde – ne poate scoate „A Treia Forţă“ din criză?

Atenţie la economia alternativă!

A Treia Forţă. ECONOMIA LIBERTĂŢII. Renaşterea României profunde (Editori: Ovidiu Hurduzeu, John Chrysostom Médaille)
Dincolo de capitalism şi de comunism, înaintea lor şi după ele, există modele economice mai potrivite firii omeneşti. Economii ale viitorului cu rădăcini adânci în trecut.

Strategii gnostice

Au voie ortodocşii să critice tehnologia? sau Lupta părintelui Iustin Pârvu cu ciberantropii

A treia forţă: România profundă (Coautor: Mircea Platon)
„Publicăm aceste eseuri în speranţa că vor ajuta la coagularea unei «a treia forţe». Între capitalismul foştilor comunişti şi marxismul de salon pe banii corporaţiilor occidentale, între cârdăşia politico-economică pozând în piaţă liberă şi lichelismul ideologic-corporat pozând în nonconformism de stânga, între vechiul şi noul establishment, România profundă a dispărut în exil interior sau propriu-zis.
Propunem acest manifest la două mâini în nădejdea că va ajuta la identificarea unei «a treia căi». Una de întors acasă.“ (Ovidiu Hurduzeu, Mircea Platon)
 
Lansarea cărţii va avea loc în cadrul Târgului Gaudeamus duminică, 23 noiembrie 2008, la ora 11:00 în Sala de Marmură. Vor fi prezenţi autorii, Dan Puric şi trupa Passe Partout.

Sclavii Fericiţi. Lumea văzută din Silicon Valley
Iasi, Timpul, 2005.
Încîntat de sine însuşi şi de lumea sa aseptică, omul postmodern rămîne sclavul unei mentalităţi a confortului. Căutarea cu orice preţ a “vieţii confortabile” s-a transformat într-un ideal personal şi colectiv de necontestat; confortul este noua religie, promovată de tehnologism, globalism şi consumismul de masă. Lipsit de confort, de mistica şi imaginarul social pe care acesta le presupune, omul postmodern ar fi cuprins de o teribilă panică; faţă în faţă cu realitatea şi cu propria sa conştiinţă, s-ar simţi gol şi neputincios. Sursă de satisfacţii imediate, confortul îi risipeşte însă temerile, îl apără de confruntări dezagreabile. Îl transformă într-un sclav fericit. (Ovidiu Hurduzeu)
 
Ovidiu Hurduzeu, autorul acestei cărţi, a plecat din ţară în 1989, a ajuns la Roma unde, spus pe şleau, nu prea i-a fost uşor, dar a rezistat fiindcă voia să fie cinstit faţă de sine însuşi. Ştia ce-i în România, nu voia să îmbătrânească într-un sistem ce favoriza duplicitatea, impostura, laşitatea. Curajul nu l-a părăsit nici după ce a ajuns în America, acolo unde tot românul visează să se îmbogăţească. El nu s-a îmbogăţit, în schimb i-a mai căzut de pe ochi un alt rand de solzi. Rupsese solzii cusuţi de doctrina comunistă, acum s-a operat din nou. Cartea Sclavii fericiţi este rodul acestei dezlipiri. O operaţie dureroasă, dar reuşită. Autorul ne cucereşte prin splendida sa dezinhibare. El gândeşte cu mintea lui, vorbeşte cu gura lui, scrie cu mâna lui. Detestă protezele orcât de şlefuite ar fi. Titlul i-a fost inspirat de Huxley, marele scriitor şi intelectual britanic, care în anii ’30 a înţeles că manipularea fiinţei umane nu se face doar prin instrumentul fricii, ci şi prin acela al confortului. Paranteza comunistă s-a încheiat, urmează însă un capitol vast în care oamenii îşi vor închipui că sânt liberi fără să fie. Ovidiu Hurduzeu ne demonstrează că nu există libertate acolo unde omul şi-a uitat divina tensiune lăuntrică. O carte lucidă, împotriva manipulării. (Dan Stanca)

Unabomber, profetul ucigaş
Theodore John Kaczynski, alias Unabomber (n. 1942) a fost cel mai căutat terorist din istoria Statelor Unite ale Americii (timp de 18 ani FBI-ul s-a străduit să-i dea de urmă – şi poate că s-ar mai fi străduit cine ştie câţi ani dacă nu ar fi fost trădat de propriul său frate).
Mediatizat în întreaga lume (dar nu şi în România), "cazul Unabomber" este considerat una dintre cele mai fascinante American story ale secolului XX.
Copil genial, matematician de excepţie, filozof cu o viziune tragică şi catastrofică asupra lumii, Ted Kaczynski a lansat din pădurile Montanei un război personal împotriva civilizaţiei tehnologice. În cabana sa din Montana, lipsită de apă curentă şi electricitate, a produs nu numai bombe letale ci şi o extraordinară profeţie: Manifestul Unabomber, un document vândut doar în prima zi a publicării în 850.000 de exemplare.
Este Ted Kaczynski un savant nebun, sau "nebunia" sa este doar o manipulare mediatică? Este Ted Kacyinski un nou Don Quijote într-o lume apăsată de indiferenţă? Ne aflăm în pragul prăbuşirii civilizaţiei industriale şi în faza premergătoare unei revoluţii antitehnologice, aşa cum pretinde Unabomber? Poate sângele altora să dea consistenţă ideilor? Sunt oamenii de ştiinţă şi stângiştii din universităţile occidentale promotorii entuziaşti ai Sistemului tehnologic? Iată doar câteva dintre întrebările tulburătoare ale Profetului ucigaş.
Bazată pe o documentaţie amănunţită, cartea lui Ovidiu Hurduzeu poate fi citită pe mai multe paliere: roman poliţist, scenariu de film, analiză socio-filozofică şi radiografie a culturii Americii contemporane.
Lucrarea include traducerea românească a Manifestului Unabomber şi a parabolei Corabia nebunilor.

Posibilitatea intelectualului public anti-global în România

Renaşterea conştiinţei critice şi a speranţei

Hipercomplexitatea păguboasă

Tinereţea întru eveniment

Ideologia "umanismului" secularizat